Lună: august 2015

suflet 31 Aug

Muschiul sufletului

sufletMuschiul psoas este deseori mentionat ca fiind muschiul de baza sau numit de catre terapistii yoga ca fiind “muschiul sufletului”. Acest muschi este localizat in apropiere de osul soldului si afecteaza mobilitatea, echilibrul si flexibilitatea. In plus fata de aceste functii care reusesc sa mentina corpul intr-o stare optima de mobilitate si functionare, se spune ca muschiul psoas permite conectarea cu momentul prezent, mai ales atunci cand dorim sa ne eliberam de tensiunea din corp. read more

viata 22 Aug

Suntem sau nu singuri in Univers?

viataDevine din ce in ce mai putin probabil faptul ca nu suntem singuri in Univers, insa teoriile noastre actuale fata de viata extraterestra au la baza o singura conditie: viata extrateresta ar fi similara cu cea de pe Pamant, iar acest lucru este destul de rezonabil de presupus, din moment ce este singura forma de viata de care stim ca exista. Insa, ce ar fi daca viata ar exista si dincolo de aceste limite? read more

mister 17 Aug

Misterele lumii

misterCu toate ca stiinta este cea responsabila pentru intelegerea vietii din ziua de astazi, si pentru modul in care oamenii percep diferite fenomene, se pare ca inca mai exista unele lucruri pe care stiinta nu a reusit sa le explice nici pana in prezent. read more

Incalzire globala 13 Aug

Efecte si consecinte ale incalzirii globale

Incalzire globala
Incalzire globala

Efecte asupra litosferei

Incalzirea globala determina ridicarea temperaturii solului, ceea ce duce la uscarea lui, favorizand incendiile de padure. Intre 20 iunie si 8 iulie 2008 in California se declansasera deja 18 000 de incendii, devastand 241 600 ha. In afara de perturbarea ciclului carbonului, incendiile pot duce la eroziunea solului, analog cu efectele despaduririlor. Desi prin ardere se creeaza un efect sinergic, totusi, prin incalzire regiuni mai nordice devin propice pentru dezvoltarea padurilor, astfel ca efectul incendiilor de padure asupra fenomenului de incalzire globala este incert. read more

Jupiter si Saturn 10 Aug

Jupiter si Saturn

Jupiter si Saturn
Jupiter si Saturn

Jupiter este cea mai masiva planeta a Sistemului Solar, prima din categoria planetelor externe, gigantice cu o masa de cca 2,5 ori mai mare decat a tuturor planetelor luate la un loc. Are un diametru de cca 143 mii de km. Este situata la o distanta medie fata de Soare de 778 mil.km (periheliu 740,5 mil. si afeliu 816,5 mil. km). Face o revolutie completa in 11,86 ani terestri deplasandu-se pe orbita cu o viteza de cca 13 km/h, iar rotatia in aproximativ 10 ore. Axa de rotatie are o inclinare doar de 3° ceea ce determina lipsa anotimpurilor pe aceasta planeta. read more

Galaxie 8 Aug

Galaxiile

Galaxie
Galaxie

Superroiurile de galaxii. Sunt structuri galactice foarte mari constituite din roiuri de galaxii. Acestea nu sunt individuale ci se unesc spre extremitati cu arhitecturi galactice similare. Dimensiunile sunt uriase de ordinul sutelor de milioane de ani lumina (superoiul Virgo, din care face parte si Calea Lactee, are o dimensiune de cca 200 milioane ani lumina). In cadrul acestuia fiecare roi se manifesta ca un nod gravitational. read more

Semne meteo 7 Aug

Meteorologia romaneasca dupa Revolutie

Semne meteo

In 1990 Meteo France a propus o colaborare cu tarile din Europa Centrala si de Est (proiectul ALADIN – Aire Limitée Adaptation Dynamique Développement International) in domeniul prevederii numerice a vremii, cu scopul de a dezvolta un model numeric de prevedere a vremii, care sa fie integrat pe domenii mici, la rezolutii inalte. Proiectul ALADIN a devenit operational in 1997. In 1991 secretarul General al O.M.M. G.O.P. Obasi a vizitat Romania. read more

lucky studio 6 Aug
Harta judetului Suceava 5 Aug

Judetul Suceava: analiza geografica

Component al Regiunii de Dezvoltare Nord – Est a tarii (din anul 2005), judetul Suceava se suprapune (la localitatea Campulung Moldovenesc) intersectiei paralelei de 47,32 grade latitudine nordica cu meridianul de 25,33 grade longitudine estica, invecinandu-se la nord cu Republica Ucraina, la est si sud-est cu judetele Botosani si Iasi, la sud cu Neamt, Harghita si Mures, la vest si nord-vest cu Bistrita Nasaud si Maramures.
Suprafata judetului este de 8.665 kmp (3,63% din suprafata tarii), al doilea ca intindere, dupa judetul Timis (la nivelul anului 2009). Suprafata, limitele si organizarea administrativa au cunoscut numeroase modificari in secolele 18, 19 si 20, actuala organizare persistand din 1968, cu exceptia numarului de municipii, orase, comune si sate care a cunoscut modificari in ultimele doua decenii.
Peisajul fizico-geografic variat –carpatic, subcarpatic si de podis– intruneste conditii complexe, deosebit de favorabile vietii umane, justificand numeroasele dovezi de locuire inca din Paleolitic si Neolitic.
Substratul geologic si mai cu seama relieful, ale carui altitudini coboara de la peste 2000 m, in Muntii Calimani, la mai putin de 345 m in albia Moldovei (Vadu Moldovei) si de 225 m in albia Siretului (Dolhasca), determina caracteristicele celorlalte elemente ale peisajului fizico-geografic (clima, hidrografia, invelisul vegetal si al animalelor, solurile), intreaga complexitate a variatiei acestora de la vest la est.
Structural si litologic teritoriul judetului apartine Unitatii de orogen, in vest, extinsa pe mai bine de 60% din suprafata, si Unitatii de platforma, in est, doua mari geostructuri ale scoartei continentale aflate in raporturi de subductie, de-a lungul unui plan inclinat marcat la suprafata de Falia pericarpatica, pe aliniamentul Straja – Solca – Paltinoasa – Rasca.
Unitatea de orogen este reprezentata prin: -vulcanite (lave andezitice si aglomerate vulcanice) pe latura vestica, sarmato – pliocene (Seghedi, 1987), corespunzatoare Muntilor Calimani si ai Bargaului; -Zona cristalino – mezozoica (compartimentul moldav), in zona centrala, alcatuita din cristalin mezo-metamorfic (prebaikalian) si epimetamorfic (baikalian), cu gnaise, amfibolite, micasisturi, sisturi cuartitice, calcare cristaline, precum si din cristalin ankimetamorfic (hercinic), cu sisturi sericitoase si sericito-cloritoase (Mutihac, Ionesi; 1982), cu o tectonica foarte complicata, concretizata in panzele Bucovinica si Transilvana, ce se exprima, intre altele, prin orientarea NV– SE a principalelor culmi ale reliefului. read more

Madonna Lucky Star 2 Aug

Madonna – Lucky Star

Madonna Lucky Star
Madonna Lucky Star

“Lucky Star” este un cantec al muzicienei americane Madonna de pe primul ei album de studio, “Madonna” (1983). Lansat original in Regatul Unit pe opt septembrie 1983 de catre Sire Records, a fost al patrulea extras pe single de pe album. Cantecul a mai aparut si pe compilatiile de hit-uri “The Immaculate Collection” (1990) si “Celebration” (2009). “Lucky Star” a fost scris de Madonna si produs de Reggie Lucas. Totusi, in timpul inregistrarilor, Madonna nu a fost impresionata de versiunea lui Lucas, sunandu-l pe iubitul ei de atunci, John “Jellybean” Benitez pentru a remixa piesa dupa ideile ei. “Lucky Star” este un cantec dance cu un ritm mediu care combina ritmul unei tobe cu sunetele unui chitari in riff. Versurile realizeaza o juxtapunere intre corpul unui barbat si stelele de pe cer/ read more