Harta judetului Suceava

Judetul Suceava: analiza geografica

Component al Regiunii de Dezvoltare Nord – Est a tarii (din anul 2005), judetul Suceava se suprapune (la localitatea Campulung Moldovenesc) intersectiei paralelei de 47,32 grade latitudine nordica cu meridianul de 25,33 grade longitudine estica, invecinandu-se la nord cu Republica Ucraina, la est si sud-est cu judetele Botosani si Iasi, la sud cu Neamt, Harghita si Mures, la vest si nord-vest cu Bistrita Nasaud si Maramures.
Suprafata judetului este de 8.665 kmp (3,63% din suprafata tarii), al doilea ca intindere, dupa judetul Timis (la nivelul anului 2009). Suprafata, limitele si organizarea administrativa au cunoscut numeroase modificari in secolele 18, 19 si 20, actuala organizare persistand din 1968, cu exceptia numarului de municipii, orase, comune si sate care a cunoscut modificari in ultimele doua decenii.
Peisajul fizico-geografic variat –carpatic, subcarpatic si de podis– intruneste conditii complexe, deosebit de favorabile vietii umane, justificand numeroasele dovezi de locuire inca din Paleolitic si Neolitic.
Substratul geologic si mai cu seama relieful, ale carui altitudini coboara de la peste 2000 m, in Muntii Calimani, la mai putin de 345 m in albia Moldovei (Vadu Moldovei) si de 225 m in albia Siretului (Dolhasca), determina caracteristicele celorlalte elemente ale peisajului fizico-geografic (clima, hidrografia, invelisul vegetal si al animalelor, solurile), intreaga complexitate a variatiei acestora de la vest la est.
Structural si litologic teritoriul judetului apartine Unitatii de orogen, in vest, extinsa pe mai bine de 60% din suprafata, si Unitatii de platforma, in est, doua mari geostructuri ale scoartei continentale aflate in raporturi de subductie, de-a lungul unui plan inclinat marcat la suprafata de Falia pericarpatica, pe aliniamentul Straja – Solca – Paltinoasa – Rasca.
Unitatea de orogen este reprezentata prin: -vulcanite (lave andezitice si aglomerate vulcanice) pe latura vestica, sarmato – pliocene (Seghedi, 1987), corespunzatoare Muntilor Calimani si ai Bargaului; -Zona cristalino – mezozoica (compartimentul moldav), in zona centrala, alcatuita din cristalin mezo-metamorfic (prebaikalian) si epimetamorfic (baikalian), cu gnaise, amfibolite, micasisturi, sisturi cuartitice, calcare cristaline, precum si din cristalin ankimetamorfic (hercinic), cu sisturi sericitoase si sericito-cloritoase (Mutihac, Ionesi; 1982), cu o tectonica foarte complicata, concretizata in panzele Bucovinica si Transilvana, ce se exprima, intre altele, prin orientarea NV– SE a principalelor culmi ale reliefului.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *